Amintiri..

Buna...ar trebui sa fie o zi de vara superba dar din pacate bate vantul si este urat...am un bebelus in brate, esste verisorul meu..ma uit la el si vad ca este asa cuminte, dragalas, adorabil..imi doresc sa fiu din nou mica, sa nu am griji, sa nu imi pese de ceea ce se intampla..dar am crescut si viata este asa cum ni'o facem noi. Zambim printre lacrimi, avem un zambet fals uneori...dar odata toate se vor sfarsi, nicioada nu vom uita clipele din copilaria noastra...zilele in care stateam cu toata gasca in fata blocului si jucam ascunsa, prinsa, etc..niciodata nu vom uita...sau primul iubit, woaw ce fain era..dar acum cand imi aduc aminte rad de una singura de cat eram de "prostuta"...aveti grija de voi si va poop...aveti grija de voi pana data viitoare.:D :P

Buna..

Hey..ce faceti, sper ca sunteti ok si ca aveti grija de voi..eu nu am mai scris de mult si acum cateva zile am vorbit cu o persoana pe mess si i'am spus ca voi scrie ceva zilele astea..voi dori sa ma apuc sa scriu din nou..sa va mai spun unele intamplari din viata mea..aveti grija de voi si doresc ca Domnul sa va binecuvinteze...

Prima pagina de jurnal

      Da, stiu ca unii din voi intra sa vada aproape zilnic ce am scris...nu stiu ec vad ei in mine...dar imi pare rau nu va pot scrie zilnic.Incep sa observ ca acum sufar si de lipsa de comunicare...Parca asi vrea sa vorbesc cu cineva special, cu care chear sa vorbesc nu sa aberez. Incep sa nu mai simnt oamenii, incep sa mi-se faca sila de ce aflu, felu cum mi-se voerbeste si vorbele scoase cu atata nesimntire de mine. Si cel mai rau, incep sa-mi plang de mila....voi n-ar trebui sa stiti lucrurile astea.De ce le scriu atunci? In speranta ca poate va aparea ceea ce astept...stau seara in tacere in pat si ma gandesc oare cum ar fi sa intalnesc persoana dorita, cum ar fi sa o privesc si ce ii voi spune prima data.Cred ca voi sta tacuta in fata acelei persoane, nu voi putea scoate nici o vorba...

      Ma uit in ochii unora si intorc si ei privirea spre mine si e atat de goala dar totusi e atat de plina.As avea atata de oferit, dar nu o fac, si numa din ochi le simnti lipsurile. Oare asa se vede si la mine? sincer nu cred...am invatat sa ascund bine durerea si suferinta, si acum ma dau in gat cu un post de blog pe care probabil il vor citi oaameni cu care nu am nici o treaba eu, dar pentru ei e ceva ceea ce scriu.Sau nu? cine stie ce ciudata ma mai credeti si voi...

      Am auzit de curand: "cum poti fi asa de spirituala?".Nu are nici o legatura cum sunt eu cu spiritualul.Am ideile si conceptiile mele si pur si simplu nu ma atrag discutiile despre haine, barfe si stiu eu ce alte penibilitati. Nu inseamna ca pentru mine subiectul asta nu exista, ci din potriva si eu merg cu parintii sau surioara mea la cumparaturi, dar are o limita scumpii mei.

      Sincer nu mai inteleg nimic, si stiu ca aberez dar trebue :) imi doresc sa termin liceul si sa intru la facultate, poate acolo vor fi alti oameni. Stii??...treceau ieri pe langa mine 2 profi pe care ii respect foarte mult. Singurii de altfel. Unul din ei imi e si mie profesor, celalalt nu. Si trecea pe langa mine...si efectiv ii fixasem cu privirea nu stiu daca ma vazuse pentru ca trecuse pe langa mine si zambii....dar cel de al doilea, care tocmai trecuse pe langa mine sa oprit, sa intors el spre mine si ma salutat zambind.E mare lucru ca persoana pe care o respecti sa se opreasca si sa te salute. Oare el o fi vazut? nu stiu!!!...ce e drept e ca daca ei ar vedea, intradevar nu m-ar deranja deloc. Ar trebui sa le dau un link cu blogu. Poate imi adreseaza si mie un cuvant :)

      Te-ai plictisit sa citesti? pacat....asta e chear o pagina de jurnal

      Crezi ca ai putea sa imi demonstrezi ca ai inteles ceva...? :)

O mica fila din juralul vietii mele...

   Woaw..am mult timp de cand nu am mai scris pe blog..cateodara stau si ma gandesc ce sa mai scriu, si ma gandesc, ma tot gandesc si nu am nici o idee,dar acum cred ca stiu ce sa va scriu..va voi scrie unele lucruri din viata mea..o mica fila din jurnalul vietii mele..Momentan va pot spune ca acum ceva timp am cunoscut o persoana care mia fost foarte draga(si acum imi este dar nu ca atunci)si intr'o zi m'a intrebat daca vreau sa fiu prietena lui, iar eu am acceptat cu placere acea oferta, a trecut ceva timp si noi ne intelegeam destul de bine, pana intr'o zi(defapt era seara)cand el mia spus ca vrea sa iasa afarasi eu i'am spus ca e OK..si nu am comentat nimic, iar dimineata cand am vorbit cu el si l'am intrebat la ce ora a venit acasa..dupa o pauza mi'a spus ca venise dimineata pe la 7 si eu curioasa fiind unde a stat toata noaptea l'am intrebat unde a fost...si el mi'a spus ca a stat cu baietii si au vorbit de ale lor..atunci m'am abtinut sa nu ii spun nimic.Mai multe seri s'a intamplat lucrul acesta pana intr'o seara cand incercand sa dau de el am dat de fratele lui care mi-a spus ca Vali(asa il cheama) plecase de cateva ore la o tipa..noaptea aceea am adormit foarte greu..pe la 9 dimineata cand l'am intrebat unde am fost el m'a mintit si mia spus ca a fost acasa la un prieten..i'am pus multe intrebari iar el ma tot mintea si eu nu stiam ce sa mai fac.I'am spus ca vreau ca relatia sa se sfarseasca aici si el nu a prea acceptat dar pana la urma nu a avut ce face..pana atunci neam fost impacat de foarte multe ori si am fost fraiera ca am acceptat acest lucru...am avut(si inca am) noroc de un prieten foarte apropiat care a avut dreptate ca sufar prea mult si degeaba iar eu nu il credeam dar a avut si are dreptate...acum momentan sunt fericita si nu sunt stresata..chear daca ma mai gandesc la acea persoana din cand in cand si mai curge si care o lacrima pe obraz.Stiu ca undeva, acolo, este pregatit si baiatul potrivit pentru mine si stiu ca atunci cand il voi intalni nu voi mai suferii...asa ca, fetelor(sau chear baietilor)aveti grija cine este persoana de langa voi..daca credeti ca e potrivita pretuitio si fiti fericiti atunci cand sunteti impreuna.Daca nu credeti ca e persoana potrivita mai puteti astepta ca ceea ce este al vostru este pus deoparte...lumea e trecatoare.Aveti grija de voi si de persoana iubita...va pup:*

In cautare de ... :)

    In cautarea mea...in cautarea ta,in cautarea noastra ma pierd in fiecare clipa ce imi amintesc de voi,si asi vrea sa pot sa uit, sa nu ma mai doara rana asta asa tare. Dar e inzadat...oricat am incerca, trecutul nu poate fii sters cu buretele si sa o luam de la capat.
     Cineva spunea "nu rupe firul prieteniei ca oricat ai incerca sa il legi la loc nodurile vor fi vizibile".Si avea dreptate....oricat asi vrea sa nu se vada nu pot sa stiu ca undeva nodul nu a fost prins bine si se va rupe din nou si nu asi vrea sa nu mai pot sa il leg.
     Mie dor de voi, de trecut, de amintiri, de clipe ce trec pe langa mine, de momente memorabile, de iubirea ce ne-o purtam si stiu ca oricat asi vrea nu pot da timpul napoi....si cat asi vrea sa pot.
     Atat asi vrea ca putinele zile pe care le mai avem sa fie ca la inceput pentru ca nu se stie unde vom fi peste cateva luni, care va fi drumul nostru in viata....ce vom face maine. Si cand aveam impresia si certitudinea ca vom ramane mereu asa viata i-a o alta intorsatura si imi demonstreaza contrariu. As vrea sa am regrete dar nu am....au fost momente mult prea frumoase ca sa am regrete sau ca sa le uit sau sa nu fac nimic ca sa le aduc napoi macar pentru o clipa....macar sa imi pastrez speranta vie pentru un minut.
     Caut ceva ce nu pot gasi si stiu ca nu exista asa ceva dar totusi incerc....stiu ca nu exista o persoana care sa gandeasca la fel ca mine....care sa imi daruiasca inima lui de prieten pentru toata viata....alerg si plang si nu stiu incotro sa ma indrept stiu doar sa inca mai caut si voi cauta mereu....perlele de amintiri, perlele prieteniei, perlele de iubire adevarata....:)

Un gand din viata mea:)

De multe ori incercam sa ne ridicam de jos,facen cativa pasi dupacare cadem din nou ca...atunci cand eram mica cand mama ma invata sa fac primii pasi .Astazi am crescut si stiu sa merg dar mai cad pe calea pe care am aleso...suferinta si ispitele sunt multe, prin rugaciune trecem peste toate atunci cand ai cui sa ii spui toate problemele tale toate bucuriile i le poti spune Lui...niciodata nu vom gasi un prieten mai bun ca El , ca cel care ne vegheaza zi de zi si ne stie fieacare suflare, fiecare miscare...suferim mult pe pamantul acesta trecator dar stim caci odata in vesnicie cineva ne va astepta si ne va primi cu toata dragostea Sa...deaceea incearca sa vorbescti cu El...defiecare data cand te apasa ceva....Domnul te asteapta sa stai de vorba cu El caci noi suntem copii Sai...

                                                                                                                By Lary:)

Apocalipsa 13:16-18

16. Si a facut ca toti:mici si mari, bogati si saraci, slobozi si robi, sa primeasa un semn pe mana dreapta sau pe frunte,

17. si nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, fara sa aiba semnul acesta, adica numele fiarei, sau numarul numelui ei.

18. Aici e intelepciunea. Cine are pricepere, sa socoteasca numarul fiarei. Caci este un numar de om. Si numarul ei este: sase sute saizeci si sase (666)