Cadoul...

Fetita pregatea un pachet pentru Craciun. Invelea o cutie cu o hartie aurie foarte scumpa.

Dar hartia, funditele si panglica erau mult prea multe fata de cat era nevoie.
“Ce faci?”, o intreba tatal ei cu asprime. “Irosesti toata hartia! Stii cat costa?”
Cu ochii plini de lacrimi, fetita se ascunse intr-un colt strangand la piept cutia invelita cu costisitoarea hartie de impachetat.
“E pentru tine, tati”, sopti ea.
Tatal se induiosa. Fusese poate prea sever. La urma urmei cadoul era pentru el. Desfacu incet panglica, desfasura cu rabdare hartia aurie si deschise incet cutia. Era goala!
Surpriza neplacuta ii reaprinse supararea si exploda:
“Si tu ai pradat toata hartia si panglica asta pentru a impacheta o cutie goala?”
In timp ce ochii mari i se umpleau din nou de lacrimi, fetita spuse: “Dar nu e goala, tata! inauntru am pus un milion de saruturi!”
De aceea, azi, la servici, un om tine pe biroul lui o cutie de pantofi.
“Dar e goala”, ii spun cu totii.
“Nu. E plina cu iubirea fetitei mele”, raspunde el.
1 Ioan 4:8  - Cine nu iubeste, n-a cunoscut pe Dumnezeu; pentruca Dumnezeu este dragoste.
1 Ioan 4:16  - Si noi am cunoscut si am crezut dragostea pe care o are Dumnezeu fata de noi. Dumnezeu este dragoste; si cine ramane in dragoste, ramane in Dumnezeu, si Dumnezeu ramane in el.